Partea I
,,Caracterizaţi de nobleţea misiunii profund umane, cu care sunt investiţi dintotdeauna, pompierii au fost puşi în evidenţă pe timpul nenumăratelor intervenţii cauzate de incendii, explozii, calamităţi naturale ori catastrofe, cu ocazia cărora au fost salvate de pompierii noştri vieţi omeneşti, bunuri materiale şi spirituale de inestimabilă valoare. Toate cu riscul şi, din nefericire, nu de puţine ori cu preţul vieţii. Este greu să vorbeşti la trecut despre nişte oameni care îşi făureau un viitor şi au murit cu zile. Şi ce sfârşit înfricoşător, numai când auzi ce li s-a întâmplat şi te cutremuri! Dar să trecem la povestea lor, a celor căzuţi la datorie în diferite împrejurări, căci a rămas o poveste pentru mulţi.”
,,Dacă Dante ar fi avut nevoie să facă o documentare pentru opera sa ,,Infernul”, atunci drumul care trece prin comuna Mihăilești, județul Buzău ar fi fost locul ideal.”
La ora 0457 la dispeceratul Grupului de pompieri ,,Neron Lupașcu” Buzău s-a primit un apel telefonic prin care se anunța că la intrarea în comuna Mihăilești pe DN 2 E 85 s-a răsturnat un autotren care circula pe direcția Urziceni – Buzău și că o roată este în mijlocul drumului care a luat foc.
După efectuarea procedurilor specifice s-a alertat garda de intervenție a Detașamentului de pompieri Buzău. Militarii care se aflau la odihnă în dormitoare, au sărit din pat, echipându-se în fugă spre autospecialele de intervenție. Comandantul gărzii de intervenție cpt. Mihalache Doru – Mihai a luat hotărârea de a se deplasa la locul evenimentului cu 2 autospeciale APCA R 12.215 DFA cu numerele de înmatriculare B – 25 – PSY și B-40 – PBZ. Părea o intervenție ca oricare alta.
Zgomotul ploii este spart de sirenele celor 2 autospeciale de pompieri. Până la ieșirea din oraș comandantul gărzii de intervenție primește un telefon de la dispecerat din care află că tirul răsturnat e încărcat cu îngrășăminte. Distanța până la locul intervenție de 36 km (din care 6 km în oraș) a fost parcursă în aproximativ 45 de minute, în condiții meteo nevaforabile (ploaie intensă – 4,8 l/mp, o viteză a vântului de 4 m/s).
Odată ajunse la locul accidentului, autospecialele au fost dispuse astfel încât echipajele să poată efectua intervenția prin realizarea dispozitivului de intervenție și lichidarea incendiului.
În timp ce efectua procedura regulamentară de recunoaștere cpt. Mihalache Doru Mihai a raportat telefonic la dispeceratul grupului de pompieri, următoarele date: ,,Am ajuns. Este vorba despre un incendiu și ard două cauciucuri la puntea dublă. Acum realizăm dispozitivul de intervenție. Trimit o mașină la bază”. Atât apucă să spună, pentru că, în acel moment, se aude o explozie puternică în receptorul telefonului din dispecerat și legătura se pierde. Pâmântul se cutremură, unda seismică este reșimțită și la Hârșova de Constanța.
Intervalul de timp în care s-a produs deflagrația, după momentul sosirii autospecialelor de intervenție, nu a depășit 1,5 – 2 minute. De aici rezultă că nu au reușit să pornească apa din pompele autospecialelor de intervenție.
La ora 05.47.33 explozia rade tot ce este în apropiere. Mașinile sunt violent torsionate. Asfaltul este ridicat și spulberat ca niște simple coji, pe o distanță de 70 de metri șoseaua nu mai exista. În aer s-a ridicat o ciupercă imensă de fum ca după o explozie nucleară, s-a ridicat la zeci de metri înălțime, apoi se așterne o liniște mormântală…….
………………………………………………………………………………………………….
Sunetul ploii este stricat de sirenele și motoarele turate ale ambulanțelor. Unde au caz așa de grav mă întrebam.
Plec spre gară pe jos, deoarece autobuzul nu circula la acea oră. Deși era luni dimineață ziceai că ești într-o zi de week end, puțină lume. Ploaia măruntă și vântul și-au făcut loc ajungând ușor sub umbrelă, pe umeri; șopteau ceva de neînțeles.
Nu ajung bine pe peron și telefonul sună …era o prietenă din presa locală, Cătălina, îi răspund și gâtuită de emoție și lacrimi îmi spune că Elena și Ionuț au murit. A fost un incendiu o explozie ceva la Mihăilești nu știa încă, deoarece e pe drum spre locul evenimentului. Îi spun scurt: ,,nu are cum …aseară l-am văzut pe Ionuț la terasă.” Închid telefonul.
În acea dimineață trenul a sosit în stația Buzău cu 5 minute mai devreme. Urc în ultimul vagon. Îl rog pe șeful de tren dacă ațipesc iar și nu au aud zgomotul produs de roțile vagonului când trece podul de peste râul Râmnicu Sărat să mă trezească. Nu vreau să cobor iar în stație la Voetin sau la Sihlea, următoarele localități după Râmnic.
Telefonul sună din nou erau ai mei. Le răspund, încercau să spună ceva dar lipsa de semnal a dus la întreruperea convorbirii. Lasă că ajung la sediul subunității și îi sun.
Cum intru pe poarta stației de pompieri, cel de la centrala telefonică strigă să urc repede deoarece mă caută cineva. Urc uite etajele clădirii și ajung în centrală. Erau părinții mei, cu vocea plânsă îmi spun că a fost o mare tragedie la Mihăilești o explozie puternică și să pornesc televizorul transmit știrea pe toate canalele.
Rog un coleg să pornească televizorul, iar crainicul anunța: ,,În această dimineață pe DN2E85 în apropierea localității Mihăilești, un autocamion cu azot a explodat producând cel mai mare dezastru înregistrat pe șoselele din România. Explozia a curmat viața a mai multor pompieri și a altor persoane …. ”
Nu-mi venea să cred. Lacrimile pornesc din ochii celor prezenți în clubul subunității, la aflarea veștii, deși eram oameni maturi, care educam și pregăteam pentru viață generații de militari în termen.
În ,,liniștea creată” se aude doar stația de emisie recepție din centrala telefonică. Se transmiteau date de la fața locului: ,,cpt. Mihalache Doru Mihai – decedat, sg. Romeo Necula – decedat ….. ochii s-au umplut din nou de lacrimi mai mari și nu am mai putut să scriu. Am rugat un coleg să noteze ce date mai erau transmise. Situația era următoarea:
Cpt. Mihalache Doru – Mihai †
Sg. Necula Romeo †
Sd. Jianu Nicolae †
Frt. Stan Silviu – (dispărut)
Sd. Medeleanu Georgian †
Sd. Manta Valentin Cezar †
Sd. Oprea Valentin †
Nu vroiam să accept pe moment această situație cruntă. Cum aseară vorbisem cu ei și astăzi nu mai sunt, au dispărut…..
Am solicitat alături de alți colegi să plecăm cu ARO 240 D din dotarea subunității și noi în zona exploziei să ne căutăm camarazii.
Comandantul subunității ne ordonă: ,,veți pleca când primim ordin de la grup…până atunci pregătiți autospeciala de intervenție din rezervă să o trimitem la Buzău”
…. va continua …….
Sursă foto: Ciprian Sterian
About the Author
