– scurt istoric –
Partea I
Tradiţia aviaţiei militare din Transilvania, îşi trage izvoarele din istoria tumultoasă a aripilor româneşti, de peste 100 de ani.
În anul 1929, Grupul 5 recunoaştere ce era dislocat la Someşeni – Cluj, se transformă în flotilă aeriană. Prin ordine de linie emise în perioada 1936 – 1940, la Cluj Napoca a funcționat regiunea a 2-a aeriană, cu flotilă la Someşeni şi grupuri de asalt la Turda şi Câmpia Turzii.
Pericolul iminent al celui de-al doilea război mondial a determinat ca unităţile din această parte a ţării să-şi intensifice activitatea pentru sporirea capacităţii operative, dar şi pentru ridicarea continuă a gradului de instruire a personalului navigant şi tehnic.
Dictatul de la Viena a impus ca aviatorii români dislocaţi în această parte de ţară dezlipită de patria mamă să se retragă dincolo de Carpaţi, urmând ca, după evenimentele din august 1944 să revină şi să contribuie la eliberarea teritoriului ocupat.
După 23 august 1944, la nord de munţii Carpaţi, acţiunile armatei au fost conduse de regiunea 2 aeriană, cu punctul de comandă la Sibiu, ce dispunea şi de elicopterele venite de la centrul de pilotaj dislocat la Turda.
Printre multiplele măsuri luate de conducerea armatei române în ultima decadă a lunii august a anului 1944 în vederea continuării luptei de eliberare a teritoriului naţional, se numără şi reorganizarea aviaţiei în cadrul unei mari unităţi operative.
La 1 septembrie 1944 a luat fiinţă Corpul aerian român. Organizarea lui şi instalarea unităţilor sale pe terenurile de zbor din Podişul Transilvaniei au contribuit decisiv la eliberarea întregului teritoriu românesc precum şi continuarea luptei până la înfrângerea definitivă a Germaniei naziste. Timp de o săptămână concomitent cu acţiunile de organizare şi instalare a unităţilor pe noile aerodromuri a trebuit să fie execute şi numeroase acţiuni de luptă.
În vederea zădărnicirii ofensivei inamice dezlănţuite la 5 septembrie, Comandamentul român a fixat prin Directiva operativă specială din 06.09.1944 misiunile Corpului aerian, care au constat în sprijinul acordat armatelor 1 şi 4, cu efort principal pe zona armatei 4 române; cercetarea mişcărilor de trupe inamice din văile Someşului şi Crişurilor, către zonele Cluj, Dej, Reghin, Târgu Mureş; cercetarea zonelor de dislocare a aviaţiei inamice şi a concentrării de trupe în zonele mai sus menţionate.
Dintre numeroasele atacuri la sol, executate de aviaţia de asalt şi de vânătoare dislocate pe Turda şi Câmpia Turzii, se pot aminti cele executate în următoarele puncte: nord de Feleac, nord de Vâlcele, Someşeni şi Huedin, în cadrul cărora piloţii militari și-au dovedit curajul și devotamentul față de țară. Dintre piloții militari impălicați în acele misiuni putem aminti pe Lazăr Munteanu, Iosif Chiuhulescu.
În luna octombrie a aceluiași an, aviatorii dislocaţi pe Câmpia Turzii și Turda au început să lovească puternic şi continuu apărarea inamicului, coloanele, gările, triajele şi depourile, zonele bine apărate de către artileria antiaeriană, provocându-le pierderi însemnate.
În perioada 25 octombrie – 14 noiembrie 1944 zona ardealului a fost înţesată de unităţi de aviaţie. Balomir, Câmpia Turzii, Mihai Viteazul, Someşeni și Turda, erau punctele de unde porneau cu hotărâre în suflet la acţiune, piloţii pentru eliberarea ţării.
Merită să reţinem efortul eroic al Corpului aerian evidenţiat în Ordinul de Zi nr. 9 pe Armata Română unde earu stipulate următoarele: „Corpul aerian pus sub comanda generalului aviator Ionescu Emanoil s-a distins în mod cu totul deosebit, atât în luptele pentru eliberarea teritoriului Ardealului cât şi celui de la Vest de Tisa prin acţiuni îndrăzneţe de bombardament şi asalt, precum şi prin informaţii preţioase prezentate la timp comandamentelor ….. cu care a colaborat. Activitatea Corpului aerian a fost recunoscută prin cuvinte de mulţumire adresate Corpului aerian … . Întreaga armată îşi arată astăzi recunoştinţa şi mândria faţă de zburătorii şi tunarii Corpului aerian. Pentru strălucitele fapte de arme, pentru dispreţul în faţa morţii al zburătorilor, tunarilor şi geniştilor, precum şi pentru priceperea şi devotamentul comandamentelor, toate unităţile care formează Corpul aerian de sub comanda generalului aviator Ionescu Emanoil se citează prin ordin de zi pe armată.”
După cel de-al doilea război mondial, unitatea de pe aerodromul Turda şi-a continuat activitatea până în anul 1960. Din vechile edificii mai rămân şi astăzi hangarele care au adăpostit şi în care s-au pregătit aeronavele pentru luptă, iar mărturia că acolo au trăit şi luptat aviatori, o constituie prezenţa unui bust din bronz a unui aviator care în prezent se află amplasat în incinta Bazei 71 Aeriene.
Prezentul istoric a fost realizat cu sprijinul comenzii și a personalului Bazei 71 aeriene ”General Emanoil Ionescu”, pentru care le aducem mulțumiri și le dorim ,,Cer Senin” cu sănătate și împliniri.
Fotografia reprezentativă preluată de la Baza aeriană 71 Câmpia Turzii.
About the Author
